De ce? – partea a doua

La intrebarea din postul de ieri, ar fi cateva posibile raspunsuri:

1. Ca este intr-o pozitie in care isi permite sa se considere deasupra legii.

2. Ca a actionat sub impulsul momentului si nu s-a gandit la consecinte.

3. Pentru ca s-a gandit la victima si la stresul pe care i l-ar fi cauzat presa.

4.  Pentru ca stia ca va fi supus unui “linsaj mediatic” si a vrut sa evite acest lucru.

5. Pentru ca era intr-o situatie ”ilegala” – conducea o masina pe care potrivit regulilor nu trebuia – si ar fi trebuit sa aibe sofer.

6. Pentru ca mai mult nu l-a dus capul.

7. Etc.

Nu stiu daca e vreuna din ele sau mai multe, cert este ca ceva s-a intamplat. Multumita lui Gramo care are parte si de unele reactii pe care nu pot sa le cataloghez decat niste amenintari copilaresti si de prost gust pentru ca Gramo nu a facut decat sa relateze un eveniment. Presa l-a transformat intr-un scandal. Pentru Gramo, evenimentul sau mai bine spus urmarile lui, au facut parte din ceea ce a trait in acea zi. Nu l-a urmarit pe Orban, nici nu a pretins ca e altcineva pentru a face rost de niste informatii, pur si simplu s-a comportat ca un cetatean normal intr-o tara normala. Ceea ce scrie presa si tinde spre un scandal e cu totul altceva, cum ar fi faptul ca din mincinos Orban ajunge sobolan. Intr-o tara normala, demisia ar fi de ajuns. Iar, daca victima ar depune plangere, respectarea legii si a parcursului juridic ar fi de asemenea de ajuns. Dar aici exageram de dragul spectacolului. 

Problema mea ca cetatean al acestei tari este ca am o noua dovada de incompetenta – nu mai stiu a cata – a guvernului si asta ma doare pe mine. Cu dispretul lor m-am obisnuit. Dar cand stiu ca oamenii aia habar nu au ce fac, atunci e o MARE PROBLEMA pentru mine.  Ce siguranta am eu ca tara asta e condusa de niste oameni competenti cand prin tot ce fac ne demonstreaza contrariul?