Cum să devii technical writer

Compania pentru care încă mai lucrez am lucrat va avea în curând două posturi libere de technical writer. Posturile vor fi disponibile la sediul din Iaşi şi acestea vor presupunea realizarea documentaţiei (manuale de utilizare, product descriptions, release notes, etc.) pentru produse software. Şi aşa am ajuns la subiectul de azi al blogului meu: cum să devii technical writer. (Postul meu va lua în considerare doar acel technical writer care va documenta aplicaţii software. În cazul în care va trebui să documenteze echipamente, maşini sau utilaje, formaţia de inginer este esenţială şi postul meu nu prea are aplicabilitate în acest caz.)

Primul pas începe cu studiile şi poate urma două (e posibil să fie mai multe …) căi: calea filologică în care studiul limbii engleze plus orice al oricărei alte limbi de circulaţie internaţională este esenţial (urmând Facultatea de Litere sau Limbi Străine cu specializare în limba engleză) şi calea informatică via Facultatea de Informatică, Matematică, Informatică Economică sau AC. În Iaşi, Universitatea „Al. I.  Cuza” şi „Gh. Asachi” oferă prin facultăţile de profil cursurile de bază pentru un technical writer. Pentru primul caz cunoştinţele de informatică sau o continuare a studiilor pe axa informatică sunt mai mult decât recomandate, cum ar fi de pilda masterul de Lingvistică Computaţională. Cursurile de MS Word, Adobe FrameMaker, Adobe Distiller, aplicaţii de editare/captare imagini (Adobe Photoshop, SnagIt sau oricare alta), aplicaţii de mail şi/sau navigare Internet, Adobe RoboHelp sau MadCap Flare, etc. sunt o altă cărămidă la construcţia de technical writer. Nu ar strica nici MS Excel, MS Powerpoint sau MS Visio. Desigur, că peste toate astea, trebuie să se aşeze capacitatea de înţelegere a conceptelor tehnice din spatele unei aplicaţii şi în funcţie de tipul lor, o înţelegere aprofundată a domeniului în care sunt utilizate şi a modului lor de folosire. 

Dacă se urmează a doua cale, cursurile de engleză şi de writing devin partea de adăugat la cursurile de bază. Cu cât documentaţia de realizat este mai tehnică cu atât este mai preferată o formaţie tehnică uneia filologice. Însă, oricare ar fi formaţia, condiţia principală va fi abilitatea de a învăţa concepte noi şi a le asimila cât mai bine.

Alte calităţi necesare pentru a urma o astfel de carieră sunt abilităţile de comunicare şi interacţionare cu SME (subject matter experts) care pot fi programatori, testeri, product managers, project managers, etc. , capacitatea de reprezentare grafică a conceptelor tehnice şi nu în ultimul rând capaciatea de sinteză a informaţiei esenţiale care trebuie să fie concisă şi completă pentru a fi de maxim ajutor utilizatorului căruia te adresezi…

În România, după cum am mai spus şi în postul despre joburile de technical writer, posibilităţile sunt limitate, ca de altfel şi grilele de salarizare… dar dacă pasiunea va începe să-şi facă loc, există mari şanse să vă bucuraţi de un job destul de extraordinar… cel puţin pentru mine aşa este.

Ca de obicei, vă recomand un articol despre acest subiect care m-a ajutat în scrierea acestui post. E vorba de Five skills every technical writer needs scris de Tom Johnson.

L.E. : Am descoperit un scurt post scris de Technie despre uneltele necesare unui technical writer.

Joburi de technical writer

Lucrând ca technical writer, sunt interesat şi de piaţa joburilor din România pentru că din multe motive – care de fapt sunt două – mă mai gândesc la o schimbare de job. Am observat următoarele:

1. Bucureştiul oferă 90% din total joburilor de technical writer la firme de software. În general apar joburi care nu necesită cunoştinţe deosebite, dar sunt şi excepţii (IXIA, de exemplu). Din urmă, vin cu greu Clujul, Timişoara, Braşovul. Aş adăuga Iaşul, dar din păcate nu prea sunt joburi de TW de o bună bucată de vreme.

2. Majoritatea angajatorilor vor ca un TW sa posede un nivel avansat de limbă engleză, cunoştinţe tehnice cât mai variate incluăzând cunoştinte de programare sau webdesign, iar abilitaţile software să fie cât mai variate şi solide (MS Word în general, programe de prelucrat si captat imagini (Adobe în general), RoboHelp sau altele asemănătoare, etc.). Desigur, pe lângă toate astea se pot cere o doua limbă straină (franceza şi/sau germana), alte programe de authoring sau DTP, cunoştinţe tehnice despre un anumit limbaj de programare (Java, PHP, C++,etc.) şi nu în ultimul rând experinţă şi/sau studii în domeniul tehnic.

3. În acest moment piaţa românească are o cerere mică de TW. Multe firme nu caută neapărat un TW pentru că pot folosi un QA tester să facă un manual sau caută un TW care să lucreze ca şi tester, ca în cazul Endava.

4. În România, Bestjobs şi Ejobs sunt principalele situri pe care sunt postate joburi de TW iar în mai mică măsură pe myjob. O mare parte din joburi apar doar pe siturile firmelor care merită să fie cercetate din când în când. Desigur, aici poate interveni problema actualizării siturilor respective, de exemplu RackSoft, dar un CV bun va fi luat mereu în considerare.

5. În Europa, majoritatea joburilor de TW se găsesc în UK. Celelalte ţări nu depăşesc cu mult numărul de joburi de TW din România cu excepţia faptului că dinamica disponibilităţilor este mult mai mare faţă de România. Dintre acestea, am remarcat Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Cehia şi Polonia.

6. Salariul unui TW în România este sub media salariilor programatorilor la aceeiaşi ani de experienţă. În străinătate discrepanţele nu sunt la fel de mari dar cerinţele sunt mai mari şi mai greu de îndeplinit. De asemenea, în străinătate se cere un grad ridicat de specializare şi cunoaştere unor anumite tipuri de softuri.